Eoliană cu unghi pale variabil în funcție de puterea vântului

 O problemă întâmpinată de turbinele eoliene este că la vânt puternic acestea se pot rupe altă problemă ar fi că palele se pot rupe. De aceea m-am gandit la o turbină cu unghi variabil care se reglează in functie de intensitatea vantului . Prin inclinarea palelor in directia de curgere a vantului . astfel la o viteza a vantului mai mica palele vor sta vertical iar in momentul vitezei mai mari a vantului aceste pale se inclina.


Sisteme Avansate de Pale cu Unghi Variabil pentru Turbine Eoliene: Proiectare, Control și Integritate Structurală pentru Performanță și Durabilitate Îmbunătățite


Rezumat Executiv

Conceptul fundamental al unei turbine eoliene cu pale cu unghi variabil, care se ajustează în funcție de intensitatea vântului pentru a preveni deteriorarea, este o practică inginerească stabilită și larg răspândită în tehnologia modernă a turbinelor eoliene, cunoscută sub denumirea de "controlul pasului" (pitch control). Această abordare este esențială pentru optimizarea capturii de energie și pentru protejarea integrității structurale a turbinelor. Raportul de față detaliază modul în care acest principiu este implementat în turbinele eoliene orizontale (HAWT), evidențiind beneficiile sale semnificative în ceea ce privește producția de energie, reducerea sarcinilor și siguranța operațională.

Controlul pasului este o soluție tehnică extrem de viabilă și adoptată pe scară largă, oferind avantaje substanțiale în maximizarea extracției de energie și în atenuarea sarcinilor mecanice. Cu toate acestea, implementarea sa introduce o complexitate mecanică sporită și costuri asociate, necesitând sisteme de control sofisticate. Tendințele actuale în cercetare se îndreaptă către tehnologii de "pale inteligente" și "morfing", care promit o adaptabilitate și o eficiență și mai mari, reprezentând următoarea frontieră în proiectarea turbinelor eoliene. Aceste inovații vizează o gestionare mai nuanțată a aerodinamicii palei, depășind simpla rotație a întregii pale pentru a răspunde dinamic la condițiile complexe și turbulente ale vântului.

Conceptul de a avea pale care "stau vertical" la vânt slab și "se înclină" la vânt puternic, sugerează o abordare potențial inovatoare, în special dacă mecanismul de ajustare este simplificat sau pasiv, reducând dependența de sisteme electronice complexe și costisitoare. Această direcție de inovare, axată pe robustețe și simplitate mecanică, poate oferi avantaje semnificative pentru anumite aplicații, cum ar fi turbinele de scară mică sau cele destinate mediilor cu resurse limitate.


1. Introducere: Abordarea Rezilienței și Eficienței Turbinelor Eoliene


Turbinele eoliene joacă un rol crucial în peisajul energetic global, contribuind semnificativ la producția de energie regenerabilă. Cu toate acestea, operarea lor este însoțită de provocări inginerești substanțiale, în special în ceea ce privește menținerea integrității structurale a palelor și a întregii structuri în condiții de vânt variabile și adesea extreme. Vitezele mari ale vântului reprezintă un risc considerabil, putând duce la cedarea structurală a turnului sau la deteriorarea gravă a palelor rotorului.1 Dincolo de eșecurile catastrofale, palele sunt supuse unor sarcini ciclice enorme în timpul funcționării, care pot provoca o serie de probleme, inclusiv eroziunea marginii de atac, delaminarea, fisurile și dezlipirea, toate acestea compromițând eficiența aerodinamică și integritatea structurală pe termen lung.1 Aceste deficiențe pot reduce semnificativ producția de energie și pot crește costurile de întreținere pe parcursul ciclului de viață al turbinei.1

Conceptul de ajustare a unghiului palelor în funcție de intensitatea vântului, așa cum a fost propus, este un principiu fundamental în ingineria modernă a turbinelor eoliene, cunoscut sub numele de controlul pasului. Această tehnologie este o componentă vitală pentru protejarea turbinei împotriva vitezelor excesive de rotație (protecția la supraturație) și pentru optimizarea capturii de energie într-o gamă largă de condiții de vânt.3 Prin reglarea activă a unghiului de înclinare al palelor, sistemul de control al pasului permite turbinei să opereze în intervale de viteză sigure și eficiente, maximizând producția de energie electrică, reducând în același timp sarcinile structurale asupra componentelor critice.3

Este important de recunoscut că ideea de a varia unghiul palelor turbinei eoliene nu este o invenție complet nouă, ci mai degrabă o redescoperire a unui principiu de bază care stă la baza majorității turbinelor eoliene moderne. Sistemele de control al pasului sunt standardul industrial, ajustând continuu unghiul palelor pentru a optimiza performanța și a asigura siguranța.5 Această abordare inginerească este validă și esențială pentru operarea eficientă și sigură a turbinelor eoliene contemporane.

Beneficiile controlului pasului se extind mult dincolo de simpla prevenire a eșecurilor catastrofale imediate. Prin gestionarea activă a unghiului de atac al palelor, sistemul de control al pasului atenuează sarcinile dinamice și reduce vibrațiile, care sunt cauze majore ale oboselii materialelor și ale degradării pe termen lung a componentelor.8 Această reducere a sarcinilor contribuie la prelungirea duratei de viață a palelor, a cutiei de viteze și a turnului, scăzând costurile de întreținere pe parcursul ciclului de viață al turbinei.8 Prin urmare, controlul pasului nu este doar un mecanism de siguranță, ci și o strategie fundamentală pentru optimizarea durabilității și a eficienței operaționale pe termen lung a turbinelor eoliene.


2. Principii de Control al Pasului Variabil în Turbinele Eoliene


Funcționarea eficientă a unei turbine eoliene depinde de înțelegerea și manipularea principiilor aerodinamice. Palele turbinelor eoliene sunt proiectate ca profile aerodinamice, având o formă specifică pentru a genera forță portantă și cuplu din energia cinetică a vântului.4 "Unghiul pasului" se referă la unghiul palelor în raport cu planul de rotație al rotorului.5 Ajustarea acestui unghi modifică "unghiul de atac" – unghiul dintre pala și vântul aparent – influențând direct forțele de portanță și de rezistență aerodinamică generate.13 Pentru o captură optimă de energie, unghiul de atac este de obicei menținut într-un interval de 10-15 grade.14


2.1. Reglarea Puterii și Protecția la Supraturație


Controlul pasului îndeplinește două funcții critice: reglarea puterii și protecția la supraturație. La viteze mici și moderate ale vântului, sistemul de control al pasului ajustează unghiul palelor pentru a maximiza coeficientul de putere (Cp), extrăgând astfel cea mai mare cantitate de energie din vânt.5 Această ajustare asigură că turbina operează la eficiența sa maximă.17

Când viteza vântului depășește viteza nominală a turbinei, sistemul de control al pasului "închide" palele, rotindu-le în afara vântului (adică, mărind unghiul pasului). Această acțiune reduce forța aerodinamică și previne o viteză de rotație excesivă.3 Această "frânare aerodinamică" este mecanismul principal de protecție a turbinei împotriva deteriorării cauzate de vânturi puternice.4 De asemenea, reduce semnificativ sarcinile mecanice asupra componentelor precum palele, cutia de viteze și turnul, contribuind la prelungirea duratei lor de viață.8 În situații de urgență sau în cazul unei căderi a rețelei electrice, palele pot fi rotite complet în poziția "închisă" (cu muchia în vânt, de obicei la 90-91 de grade) pentru a opri rotorul în siguranță.5

Când se vorbește despre palele care "stau vertical" la viteze mici ale vântului, aceasta se referă, din punct de vedere aerodinamic, la un unghi de pas mic sau aproape de zero grade (în raport cu planul de rotație) pentru a maximiza portanța și captura de energie. În contrast, "înclinarea" palelor la viteze mai mari ale vântului se referă la creșterea unghiului pasului (închiderea) pentru a reduce portanța și a disipa excesul de putere, prevenind supraturația și deteriorarea. Această clarificare este esențială pentru o comunicare tehnică precisă.


2.2. Tipuri de Control al Pasului: Activ vs. Pasiv, Colectiv vs. Individual


Controlul pasului poate fi clasificat în funcție de modul său de operare și de aplicabilitatea sa:

  • Controlul Pasului Activ: Aceasta este metoda dominantă pentru turbinele moderne, de mare anvergură.9 Utilizează dispozitive electronice de control pentru a ajusta continuu pasul palelor pe baza datelor în timp real de la senzori.4 Sistemele active timpurii foloseau actuatoare hidraulice pentru controlul colectiv 9, dar sistemele moderne folosesc din ce în ce mai mult sisteme electrice de pas pentru o eficiență mai mare și pentru a evita riscurile de poluare asociate cu fluidele hidraulice.9

  • Controlul Pasului Pasiv: Mai puțin frecvent la turbinele mari, sistemele pasive se bazează pe forțe aerodinamice sau centrifuge (de exemplu, mase de echilibrare, arcuri) pentru a ajusta pasul fără a necesita o intrare de putere externă.5 Deși mai simple, acestea oferă un control mai puțin precis asupra puterii de ieșire și a gestionării sarcinilor în comparație cu sistemele active.20

  • Controlul Pasului Colectiv (CPC): Toate palele sunt rotite simultan de un singur mecanism.9 Deși mai simplu, acest lucru poate fi insuficient pentru a aborda sarcinile asimetrice asupra palelor, în special pentru turbinele mari, unde viteza vântului variază pe suprafața măturată de rotor.9

  • Controlul Pasului Individual (IPC): Fiecare pală este echipată cu propriul actuator, senzori și controler, permițând ajustarea independentă a unghiurilor pasului.9 Această tehnică avansată este crucială pentru gestionarea sarcinilor aerodinamice asimetrice și a sarcinilor structurale în cadrul de referință non-rotativ (de exemplu, îndoirea laterală a turnului), îmbunătățind eficiența și reducând oboseala materialelor.9 Evoluția de la controlul pasului colectiv la cel individual este o consecință directă a creșterii dimensiunii turbinelor eoliene și a complexității sporite a sarcinilor aerodinamice. Vântul este un flux extrem de turbulent, iar viteza vântului variază cu înălțimea față de sol, ceea ce face ca fiecare pală să experimenteze sarcini diferite în poziții de rotație diferite.9 Controlul individual al pasului devine astfel o necesitate pentru optimizarea performanței și asigurarea integrității structurale la turbinele moderne de mari dimensiuni.

Controlul pasului este un sistem cu obiective multiple, care depășește simpla reglare a puterii și protecția mecanică. De asemenea, contribuie la operarea cu zgomot redus 7 și la netezirea producției de energie pentru o mai bună integrare în rețea.12 Prin optimizarea continuă a unghiurilor pasului, sistemul reduce fluctuațiile de putere, îmbunătățind stabilitatea rețelei și abordând preocupările legate de poluarea fonică.12 Această abordare holistică subliniază rolul extins al controlului pasului în sistemul energetic general.

Tabelul 1: Comparația Mecanismelor de Control al Pasului și al Blocării Aerodinamice (Stall Control)

Caracteristică

Controlul Pasului (Pitch Control)

Controlul Blocării Aerodinamice (Stall Control)

Mecanism de Control

Ajustează unghiul palelor pentru a controla portanța și rezistența aerodinamică.5

Reglează puterea prin blocarea aerodinamică a palelor după atingerea vitezei nominale.9

Unghiul Palei la Vânt Puternic

Palele sunt "închise" (feathered) sau înclinate în afara vântului pentru a reduce forța.4

Palele sunt rotite spre blocare aerodinamică (stall), în direcția opusă față de controlul pasului (active stall).9

Complexitate/Cost

Mecanisme active, mai complexe și mai costisitoare.10

Poate fi pasiv (mai simplu) sau activ (mai complex, dar mai puțin decât pitch control pur).9

Precizie Control

Oferă un control mai precis asupra puterii și vitezei.9

Control mai puțin precis în comparație cu pitch control, în special la începutul rafalelor de vânt.20

Gestionarea Sarcinilor

Eficient în reducerea sarcinilor aerodinamice și structurale.8

Poate reduce sarcinile, dar controlul este mai puțin dinamic.17

Dominanță în Industrie

Dominant în turbinele multi-megawatt din anii 1990.9

Mai puțin dominant, numărul turbinelor reglate prin pas este de patru ori mai mare.9

Frânare de Urgență

Funcționează ca frână principală aerodinamică.5

Poate limita viteza de rotație în condiții de vânt extrem.20

Captură de Energie

Optimizează captura de energie pe o gamă largă de viteze ale vântului.8

Poate limita puterea la viteze mari, dar nu optimizează la fel de eficient la viteze mici.17


2.3. Conceptul Propus: O Abordare Simplificată a Controlului Pasului Variabil și Potențialul de Originalitate


Conceptul de a avea pale care "stau vertical" la viteze mici ale vântului și "se înclină" la viteze mari, prin "înclinarea palelor în direcția de curgere a vântului", este o descriere intuitivă a funcției de control al pasului. Din punct de vedere aerodinamic, "palele verticale" la vânt slab înseamnă că palele sunt setate la un unghi de pas mic (aproape de 0 grade sau unghiul de atac optim, de obicei sub 8-15 grade) pentru a maximiza portanța și a capta cât mai multă energie cinetică posibilă.14 Aceasta asigură o producție eficientă de energie din vânturi mai ușoare. Când viteza vântului crește, "înclinarea" palelor se referă la creșterea unghiului pasului (de exemplu, la 30 de grade pentru controlul puterii sau până la 90-91 de grade pentru închiderea completă), rotindu-le

în afara vântului pentru a reduce unghiul de atac efectiv, a diminua portanța și a disipa excesul de putere, prevenind supraturația și deteriorarea.6

Originalitatea și inovația ideii ar putea rezida în mecanismul specific prin care se realizează această ajustare, în special dacă vizați o soluție pasivă sau mecanic simplificată, care să reducă dependența de sistemele electronice complexe și costisitoare.

Patente relevante și diferențierea inovației:

Industria eoliană are o istorie lungă de brevete pentru sisteme de control al pasului, multe dintre ele fiind active și complexe. Brevetele pe care le-ați menționat, cum ar fi cel acordat către Xinjiang Goldwind (2018) pentru un mecanism de "variable pitch" cu rulment cu dantură și angrenaj 25, brevetul american US20140271183A1 (2014) care descrie un "pitch control ring" pentru rotația simultană a palelor 25, sau US Patent 4584486 (Boeing, 1986) care se referă la un sistem de control al unghiului palelor pentru menținerea puterii constante 25, demonstrează că conceptul de bază este cunoscut de zeci de ani. Chiar și pentru turbinele cu ax vertical (VAWT), există brevete precum US20150003982A1, care se concentrează pe pasul variabil automat bazat pe forțe centrifuge și aerodinamice.25

Cu toate acestea, inovația ar putea fi distinctă prin:

  • Simplitatea Mecanică Pasivă: Dacă propunerea se bazează pe o acționare complet mecanică și pasivă, unde rotația palelor este determinată direct de forța vântului sau de forțe inerțiale (cum ar fi forța centrifugă) fără a necesita servomotoare sau sisteme hidraulice complexe, aceasta ar putea reprezenta o simplificare semnificativă. Cercetările actuale explorează sisteme de control pasiv al pasului, cum ar fi cele care utilizează "dispozitive de polarizare elastice" (resilient biasing devices) integrate în profilul aerodinamic al palei, care nu adaugă componente externe și pot îmbunătăți performanța VAWT-urilor.19 Un astfel de mecanism ar putea reduce costurile și complexitatea, fiind deosebit de atractiv pentru turbinele de scară mică sau pentru aplicații specifice.

  • Integrarea Inovatoare a Forțelor Naturale: Modul în care "înclinarea palelor în direcția de curgere a vântului" este realizată pasiv, prin exploatarea inteligentă a forțelor aerodinamice și/sau centrifuge, ar putea fi un aspect original. De exemplu, un mecanism care generează o forță centrifugă pentru a înclina mecanic palele spre blocare aerodinamică (stall) la viteze mari ale vântului, limitând astfel viteza de rotație, a fost deja proiectat și fabricat pentru turbine cu ax orizontal.20 Dacă conceptul tehnic propune o nouă configurație sau o optimizare a unui astfel de sistem pasiv, care să fie mai eficient sau mai robust, aceasta ar putea constitui o inovație.

  • Aplicații de Nișă: Deși controlul pasului activ este dominant pentru turbinele mari 9, o soluție pasivă, mai simplă și mai puțin costisitoare, ar putea fi inovatoare pentru piețe de nișă, cum ar fi turbinele eoliene mici, aplicațiile urbane sau sistemele off-grid, unde complexitatea și costul sistemelor active sunt prohibitive.10

Îmbunătățiri și direcții de dezvoltare pentru conceptul tehnic:

Pentru a maximiza potențialul de originalitate și inovație al ideii , ar fi benefic să vă concentrați pe următoarele aspecte:

  1. Mecanismul de Acționare Pasivă: Detaliați cum se realizează "înclinarea" palelor. Este vorba de un sistem bazat pe forța centrifugă, pe un sistem de arcuri, pe o geometrie specifică a palei care induce o răsucire pasivă (bending-torsion coupling - BTC) 23, sau o combinație? Cercetările arată că mecanismele pasive pot fi eficiente, dar pot avea limitări în precizie și în gama de control.10

  2. Materiale Avansate: Explorați utilizarea materialelor compozite inteligente sau a materialelor cu proprietăți specifice care să faciliteze această ajustare pasivă. De exemplu, materiale care își modifică rigiditatea sau forma sub influența forțelor aerodinamice sau a temperaturii. NREL (National Renewable Energy Laboratory) cercetează rășini termoplastice și rășini pe bază biologică pentru pale mai ușoare și reciclabile.27

  3. Optimizarea Aerodinamică: Cum este proiectat profilul aerodinamic al palei pentru a interacționa optim cu mecanismul pasiv? O corelație logaritmică între viteza vântului și unghiul pasului a fost observată în testele cu un dispozitiv de polarizare elastică încorporat într-un profil aerodinamic.21

  4. Simulări și Prototipare: Utilizați instrumente de simulare avansate (cum ar fi CFD - Computational Fluid Dynamics și FEA - Finite Element Analysis) pentru a valida conceptul și a optimiza designul, analizând distribuția stresului și deplasările palelor în diverse condiții de vânt.10 Prototipurile la scară mică și testele în tunelul de vânt pot demonstra fezabilitatea.10

  5. Aplicații Specifice: Identificați clar segmentul de piață sau tipul de turbină pentru care această inovație ar aduce cele mai mari beneficii. O turbină cu un mecanism de pas pasiv simplificat ar putea fi ideală pentru zone izolate, unde întreținerea complexă este dificilă, sau pentru sisteme de energie distribuită.


3. Considerații de Proiectare Mecanică și Structurale pentru Palele cu Unghi Variabil


Implementarea unui sistem de pale cu unghi variabil necesită o analiză aprofundată a componentelor mecanice și a proprietăților materialelor, precum și o înțelegere a provocărilor structurale.


3.1. Componentele Sistemului de Control al Pasului


Sistemele de control al pasului sunt, de obicei, găzduite în interiorul butucului rotorului.12 Acestea includ actuatoare (hidraulice, electrice sau pneumatice) care rotesc fizic palele în jurul axei lor longitudinale.11 Sistemele electrice de pas sunt din ce în ce mai preferate datorită eficienței lor mai mari și eliminării riscului de poluare a mediului asociat cu fluidele hidraulice.9 Acestea utilizează adesea motoare conectate la cutii de viteze, cu un pinion de antrenare care se cuplează cu o roată dințată inelară internă, atașată la rădăcina palei.9 Unii producători de turbine eoliene utilizează structuri cu transmisie prin curea pentru a ajusta unghiul pasului.9

Lagărele sunt componente critice în sistemul de pas. Lagărele de pas sunt special concepute pentru a rezista la sarcini enorme de la palele mari, asigurând în același timp o poziționare lină și precisă a pasului. Lagărele cu coroană de orientare (cu elemente de rulare cu bile sau role) sunt utilizate în mod obișnuit în acest scop.29 Butucul în sine poate fi proiectat pentru moduri de operare rigidă, oscilantă (teetering) sau de batere independentă a palei.30


3.2. Știința Materialelor pentru Palele Turbinelor Eoliene și Mecanismele de Pas


Alegerea materialelor este fundamentală pentru performanța și durabilitatea turbinelor eoliene:

  • Pale: Sunt fabricate predominant din materiale compozite. Fibrele de sticlă de tip E sunt principala armătură, adesea combinate cu rășini termorigide, cum ar fi epoxi sau poliester.22 Fibrele de carbon sunt, de asemenea, utilizate, în special în compozite hibride (de exemplu, hibride carbon/sticlă), datorită modulului lor specific ridicat și a rezistenței, permițând pale mai ușoare și mai lungi.22 Fibrele de aramidă și bazalt reprezintă alternative, deși aramidul prezintă dezavantaje, cum ar fi absorbția umidității.31 Fibrele naturale (sisal, in, cânepă, iută, bambus) sunt investigate pentru costurile lor reduse și impactul redus asupra mediului.31

  • Mecanisme de Pas (Angrenaje, Arbori, Lagăre): Oțelul este un material principal pentru componentele structurale, cum ar fi arborii (arborele principal/de turație redusă) și cutiile de viteze, datorită capacității sale de a prelua sarcini mari de cuplu.22 Lagărele sunt fabricate în mod tipic din oțel (oțel cromat pentru căi de rulare, elemente de rulare din oțel, uneori carburate pentru tratament de suprafață). Pentru mediile offshore, se utilizează materiale rezistente la coroziune, cum ar fi oțelul inoxidabil sau rolele ceramice, adesea în designuri hibride (inele de oțel cu elemente ceramice).29 Angrenajele sunt implicit metale de înaltă rezistență.

  • Nacela și Turnul: Nacelele sunt de obicei carcase de protecție ușoare, în timp ce turnurile sunt fabricate în mod obișnuit din oțel tubular galvanizat sau structuri tip zăbrele (truss), uneori cu porțiuni de beton.6


3.3. Proprietăți Cruciale ale Materialelor și Provocări de Proiectare


Proprietățile materialelor sunt esențiale pentru a asigura durabilitatea și fiabilitatea pe termen lung a turbinelor eoliene:

  • Sarcini Dinamice: Palele sunt supuse unor sarcini ciclice de tracțiune-compresiune, în special în lonjeronul principal și la marginile de atac/bordul de fugă.31 Materialele trebuie să reziste acestor sarcini fluctuante fără a suferi cedări prin oboseală.31 Sistemele de pas trebuie, de asemenea, să gestioneze sarcini semnificative de la pale.29

  • Rezistența la Oboseală: Aceasta este de o importanță capitală pentru componentele supuse la sarcini ciclice continue, cum ar fi palele, lagărele și conexiunile cu șuruburi.1 Designuri avansate de șuruburi, cu grosimi de filet variabile sau mecanisme de blocare integrate, sunt dezvoltate pentru a îmbunătăți rezistența la oboseală și a preveni slăbirea.33

  • Rezistența la Coroziune: Acest aspect este deosebit de critic pentru turbinele eoliene offshore, expuse la apă sărată și umiditate.1 Coroziunea poate slăbi componentele metalice (turn, nacelă, elemente structurale).2 Materiale rezistente la coroziune (de exemplu, oțel inoxidabil, role ceramice) și etanșări îmbunătățite sunt utilizate în lagărele de pas și în alte componente din mediile marine.29 Radiațiile UV și fluctuațiile de temperatură pot, de asemenea, degrada vopseaua de pe pale, expunând materialele subiacente.2

Tabelul 2: Materiale Cheie pentru Palele Turbinelor Eoliene și Sistemele de Pas

Componentă

Materiale Primare

Proprietăți Cheie

Pale

Compozite din fibră de sticlă/carbon, rășini epoxidice/poliesterice, aramidă, bazalt, fibre naturale.22

Rezistență ridicată la raportul greutate-rezistență, rigiditate, rezistență la oboseală, durabilitate.31

Lagăre de Pas

Oțel (crom, inoxidabil), ceramică (role), hibride (oțel/ceramică).29

Rezistență la sarcini radiale și axiale enorme, precizie, rezistență la coroziune (offshore).29

Angrenaje/Arbori

Oțel, fontă.22

Capacitate de a prelua sarcini mari de cuplu, rezistență la uzură, durabilitate.22

Nacelă

Materiale ușoare (în general compozite sau metale ușoare).22

Protecție pentru componente, greutate redusă.22

Turn

Oțel tubular galvanizat, zăbrele (truss), beton.6

Stabilitate structurală, rezistență la forțele vântului, durabilitate.6


3.4. Provocări de Proiectare Mecanică și Integrare Structurală


Proiectarea sistemelor de pas variabil introduce provocări semnificative:

  • Complexitate: Mecanismele de pas variabil, în special sistemele de control individual al pasului, adaugă o complexitate mecanică considerabilă proiectării turbinei.10 Această complexitate poate crește costurile și eforturile de întreținere.10 Faptul că sistemele de control aerodinamic, cum ar fi palele cu pas variabil, sunt costisitoare și complexe, iar această complexitate crește odată cu dimensiunea turbinelor, indică o provocare inginerească și economică semnificativă. Inovațiile viitoare trebuie să se concentreze nu doar pe performanță, ci și pe reducerea costurilor și pe simplificarea fabricației pentru a asigura viabilitatea economică a turbinelor mai mari și mai eficiente.

  • Greutate: Reducerea masei totale a mecanismului de pas este un obiectiv de proiectare, așa cum demonstrează schemele de optimizare care au redus masa cu 33,2%.10 Palele mai ușoare 23 și componentele mai ușoare sunt de dorit pentru turbinele mai mari pentru a reduce sarcinile și a îmbunătăți utilizarea energiei.

  • Distribuția Stresului: O proiectare adecvată și o selecție judicioasă a materialelor sunt cruciale pentru a gestiona concentrațiile de stres, în special în angrenaje și conexiunile de la rădăcina palei.10 Analiza stresului (de exemplu, utilizând cuplajul fluid-structură, FEA) este vitală pentru a prezice și atenua răspunsurile la stres și deplasare în diverse condiții de vânt.10 O creștere a unghiului pasului poate reduce semnificativ răspunsurile la stres și deplasare în pale la viteze mai mari ale vântului.10 Complexitatea sistemelor de pas variabil, în special în condiții de vânt dinamice și turbulente, impune utilizarea unor modele computaționale sofisticate. Aceste instrumente permit inginerilor să prezică performanța, să identifice punctele de stres și să optimizeze designurile virtual, reducând nevoia de prototipuri fizice costisitoare și accelerând ciclul de dezvoltare.

  • Integrarea Structurală: Mecanismul de pas trebuie integrat robust în structura butucului și a palei pentru a asigura fiabilitatea pe termen lung. Aceasta implică o proiectare atentă a conexiunilor, lagărelor și actuatoarelor pentru a rezista la sarcini dinamice și a preveni defecțiunile.29 Turbinele eoliene de mari dimensiuni și cele plutitoare prezintă sarcini structurale și deformări mai mari, necesitând o proiectare integrată a sistemului și a controlului (co-design).34 Capacitatea de a proiecta și fabrica sisteme de pas variabil mai mari și mai rezistente este direct legată de progresele în știința materialelor și în procesele de fabricație. Aceasta indică o buclă de feedback continuă în care inovația materialelor permite designuri mai ambițioase, care, la rândul lor, cer materiale și mai avansate.


4. Sisteme de Control și Senzori pentru Ajustarea în Timp Real a Pasului Palei


Ajustarea precisă și rapidă a unghiului pasului palelor este esențială pentru performanța optimă și siguranța turbinelor eoliene moderne. Aceasta se realizează printr-o combinație sofisticată de tehnologii de senzori și strategii avansate de control.


4.1. Tehnologii de Senzori


O turbină eoliană modernă este echipată cu o serie de senzori care furnizează date în timp real către sistemul de control:

  • Anemometre: Măsoară viteza vântului și transmit aceste date controlerului.5

  • Girouete (Wind Vanes): Măsoară direcția vântului și comunică cu sistemul de orientare (yaw drive) pentru a alinia corect turbina cu vântul.5

  • Senzori de Viteză a Rotorului: Măsoară viteza de rotație a rotorului.4 Acești senzori sunt vitali pentru mecanismele de protecție la supraturație, comparând viteza măsurată cu un prag predeterminat.4

  • Senzori de Putere a Generatorului: Monitorizează puterea electrică produsă de turbină.12

  • Accelerometre: Monitorizează vibrațiile palelor, furnizând date despre starea structurală și comportamentul dinamic, și pot detecta dezechilibre.12


4.2. Strategii Avansate de Control


Sistemele moderne de control al pasului au evoluat de la abordări reactive la cele predictive și proactive, utilizând algoritmi sofisticați:

  • Controlere PID (Proporțional-Integral-Derivativ): Sunt utilizate pe scară largă pentru capacitatea lor de a calcula continuu o valoare de eroare și de a ajusta ieșirea pentru a menține un punct de referință dorit.12

  • Control Fuzzy Logic: Această metodologie este propusă pentru a gestiona caracteristicile neliniare ale turbinelor eoliene și pentru a reduce sarcinile asupra palelor.10 Controlerele de viteză fuzzy PI pot depăși performanța controlerelor PID convenționale în ceea ce privește viteza, precizia răspunsului, stabilitatea și robustețea.10

  • Control Predictiv prin Model (MPC): MPC utilizează un model al sistemului pentru a prezice comportamentul viitor și a optimiza acțiunile de control pe un orizont de timp viitor, permițând ajustări mai proactive.12

  • Algoritmi de Inteligență Artificială (AI): Sunt aplicați din ce în ce mai mult pentru o adaptabilitate sporită, învățând din volume mari de date operaționale pentru a optimiza parametrii de control în timp real și a se adapta la condițiile specifice ale vântului de pe amplasament.12

  • Control Proactiv/Feedforward: Sistemele moderne depășesc controlul reactiv prin utilizarea măsurătorilor vitezei vântului și a algoritmilor predictivi pentru a anticipa rafalele și a ajusta preventiv pasul, atenuând impactul înainte ca acesta să se dezvolte pe deplin.12 Această acțiune preventivă este crucială pentru netezirea puterii și reducerea sarcinilor.12

Sofisticarea sistemelor de control este direct proporțională cu dimensiunea și complexitatea turbinelor eoliene moderne. Pe măsură ce turbinele au crescut în dimensiune, controlul pasului colectiv a devenit insuficient 9, ceea ce a dus la dezvoltarea controlului pasului individual 9 și la nevoia de sisteme "predictive și proactive".12 Această evoluție subliniază natura interdisciplinară a ingineriei turbinelor eoliene, combinând proiectarea mecanică cu ingineria computațională și electrică avansată.


4.3. Cerințe de Precizie și Viteză și Redundanță


Deși cerințele numerice specifice privind precizia și viteza nu sunt cuantificate explicit în materialele disponibile, se pune accentul pe "reglarea continuă" 9, "condițiile vântului în timp real" 11, "influențarea rapidă" 23 și "receptivitate ridicată".12 Sistemul trebuie să poată ajusta unghiurile palelor dinamic pentru a menține viteza optimă de rotație pentru o eficiență maximă de conversie a energiei 7 și pentru a "închide" rapid palele la viteze mari ale vântului sau în caz de urgență.5 Sistemele electrice de pas pot crește "rata de răspuns și sensibilitatea controlului pasului palelor".9 Obiectivul este de a asigura că turbina funcționează cât mai "eficient, sigur și fiabil posibil în condiții de vânt variabile".11

Redundanța în sistemele de control al pasului este o caracteristică critică de siguranță și fiabilitate, în special pentru turbinele mari. Capacitatea de a controla în mod fiabil pasul palelor, în special pentru închiderea de urgență, este atât de crucială încât redundanța este încorporată în arhitectura de control.4 Aceasta asigură că mecanismele de siguranță funcționează chiar și în condiții adverse, cum ar fi coruperea sistemului intern de comunicare sau deteriorarea sistemului electric.4 Această abordare subliniază standardele înalte de siguranță din industrie, abordând direct preocuparea legată de deteriorarea turbinei/palelor în condiții de vânt puternic.

Tabelul 3: Prezentare Generală a Tehnologiilor de Senzori și Control pentru Ajustarea Pasului Palei

Categorie

Tehnologii Specifice

Rol/Funcție

Referințe

Senzori

Anemometru

Măsurarea vitezei vântului 6

6


Girouetă (Wind Vane)

Măsurarea direcției vântului 6

6


Senzor de viteză a rotorului

Monitorizarea vitezei de rotație a rotorului 4

4


Senzor de putere a generatorului

Monitorizarea puterii electrice produse 12

12


Accelerometre

Detectarea vibrațiilor și dezechilibrelor palei 12

12

Algoritmi de Control

Controlere PID

Control reactiv și continuu al erorilor 12

12


Control Fuzzy Logic

Gestionarea neliniarităților, reducerea sarcinilor, performanță îmbunătățită 10

10


Control Predictiv prin Model (MPC)

Control proactiv, optimizarea acțiunilor viitoare 12

12


Inteligență Artificială (AI)

Adaptabilitate sporită, învățare din date, optimizare în timp real 12

12

Sisteme de Acționare

Hidraulice

Acționare fizică a palelor (sisteme timpurii) 12

12


Electrice

Eficiență ridicată, răspuns rapid, fără risc de poluare 9

9


Pneumatice

Acționare alternativă a palelor 12

12


Electro-Hidrostatice (EHAs)

Combină densitatea de putere hidraulică cu precizia electrică 12

12


5. Fezabilitate și Inovație: Alinierea Conceptului Propus cu Stadiul Actual al Tehnologiei


Conceptul de pale cu unghi variabil este fundamental aliniat cu tehnologia stabilită și dovedită a "controlului pasului", care este standardul în aproape toate turbinele eoliene orizontale moderne.7 Această tehnologie gestionează cu precizie unghiul palelor pentru a optimiza captura de putere la viteze mai mici ale vântului și pentru a disipa puterea și a proteja turbina la viteze mai mari ale vântului.3 Poziția "verticală" a palelor la viteze mici poate fi interpretată ca un unghi de pas mic pentru portanță maximă, în timp ce "înclinarea" la viteze mari corespunde creșterii unghiului pasului (închiderea) pentru a reduce sarcinile aerodinamice și a preveni supraturația.5


5.1. Concepte Avansate de Pale: Morfing, Rotoare Inteligente și Geometrie Variabilă


Inovația reală în domeniul turbinelor eoliene nu constă doar în implementarea controlului pasului, ci în modul în care acest control este realizat și în tipul de geometrie variabilă utilizată. Dincolo de simpla rotație a întregii pale, cercetarea actuală explorează concepte avansate:

  • Pale cu Morfing (Morphing Blades): Aceste pale își pot schimba activ forma (de exemplu, marginile de atac/bordul de fugă, curbura, distribuția torsiunii) ca răspuns la condițiile vântului.36 Aceasta permite o eficiență aerodinamică mai mare pe o gamă mai largă de viteze ale vântului, vibrații reduse și minimizarea zgomotului.37 Studiile arată îmbunătățiri semnificative ale coeficientului de putere (până la 23,8%) și reduceri ale sarcinilor (până la 30%) în comparație cu palele fixe sau chiar cu cele controlate prin pas tradițional.36 Acestea oferă potențialul pentru un control aerodinamic mai localizat și mai precis.38

  • Rotoare/Pale Inteligente (Smart Rotors/Blades): Acesta este un termen mai larg care include pale cu senzori integrați și elemente de control active (de exemplu, flapsuri pe bordul de fugă, flapsuri flexibile pe marginea de atac) care reacționează la turbulența vântului și își adaptează geometria.23 Scopul lor este de a reduce sarcinile, de a îmbunătăți utilizarea energiei și de a permite proiectarea unor pale mai ușoare.23 Provocarea "geometriei variabile" se extinde dincolo de pasul palei pentru a include structuri adaptive care pot reacționa la sarcini aerodinamice complexe și instabile. Aceasta abordează provocările aeroelastice inerente ale palelor din ce în ce mai mari și mai flexibile, permițându-le să răspundă dinamic la câmpuri de vânt extrem de turbulente și neuniforme.

  • Designuri cu Geometrie Variabilă: Deși controlul pasului este o formă de geometrie variabilă, cercetările explorează și modificări mai radicale, cum ar fi palele care se pot plia 24 sau își pot ajusta suprafața totală măturată. Unele turbine eoliene cu axă verticală (VAWT) utilizează, de asemenea, mecanisme de pas variabil pentru a îmbunătăți capacitățile de auto-pornire și a atenua blocarea aerodinamică dinamică.21 Există brevete pentru diverse abordări de geometrie variabilă, inclusiv cele care modifică raportul de aspect efectiv 42 sau care implică pale înclinate pentru a crește suprafața măturată și a reduce volumul palei pentru o anumită putere nominală.43


5.2. Implicații Aerodinamice ale Înclinării Palei


Înțelegerea implicațiilor aerodinamice ale unghiului palelor la diferite viteze ale vântului este crucială:

  • Viteze Mici ale Vântului (Starea "verticală" propusă): Palele sunt setate la un unghi de pas mic (aproape de 0 grade sau unghiul de atac optim, de obicei <8-15 grade) în raport cu fluxul de vânt pentru a maximiza portanța și a capta cât mai multă energie cinetică posibil.14 Acest lucru asigură o producție eficientă de energie din vânturi mai ușoare. Este important de clarificat că "vertical" se referă la un unghi de pas optim pentru generarea de portanță, nu neapărat la o orientare perpendiculară pe sol.

  • Viteze Mari ale Vântului (Starea "înclinată" propusă): Pe măsură ce viteza vântului depășește viteza nominală a turbinei, palele sunt înclinate înapoi din vânt (mărind unghiul pasului, de exemplu, la 30 de grade pentru controlul puterii sau până la 90-91 de grade pentru închiderea completă).5 Aceasta reduce unghiul de atac efectiv, scade portanța și crește rezistența aerodinamică, limitând astfel viteza rotorului și puterea de ieșire.14 Această acțiune "disipă" excesul de putere aerodinamică, prevenind supraturația și reducând sarcinile structurale.4

  • Condiții Extreme ("Închisă" - Feathered): La vânturi foarte puternice sau în caz de urgență, palele sunt rotite în poziția "închisă" (de obicei în jurul a 90 de grade, cu muchia în vânt) pentru a minimiza forța exercitată de vânt și a opri rotorul.5 Acesta este principalul mecanism de siguranță împotriva deteriorării catastrofale.3

Sistemele cu pas variabil îmbunătățesc semnificativ captura de energie, permițând turbinei să opereze la performanțe aerodinamice optime pe o gamă mai largă de viteze ale vântului.8 Ele sunt cruciale pentru reducerea sarcinilor mecanice, a vibrațiilor și a solicitărilor structurale asupra palelor, cutiilor de viteze și turnului, în special în timpul vânturilor puternice, turbulențelor sau rafalelor.8 Aceasta prelungește durata de viață a componentelor și reduce costurile de întreținere.12 Conceptele avansate, cum ar fi palele cu morfing, promit câștiguri și mai mari în coeficientul de putere și reducerea sarcinilor, permițând un control aerodinamic mai dinamic și localizat.36


6. Concluzii și Recomandări


Sistemul propus de pale cu unghi variabil, cunoscut sub numele de controlul pasului, este o piatră de temelie a proiectării turbinelor eoliene moderne. Acesta este extrem de viabil și oferă beneficii substanțiale, inclusiv o captură optimizată de energie pe o gamă largă de viteze ale vântului, o protecție critică la supraturație și o reducere semnificativă a sarcinilor mecanice și a oboselii asupra componentelor turbinei. Evoluția către controlul pasului individual și tehnologiile avansate de morfing/pale inteligente amplifică și mai mult aceste avantaje, permițând turbine mai mari, mai eficiente și mai durabile.

Inovația axată pe o abordare simplificată sau pasivă a controlului pasului, are un potențial semnificativ de a reduce complexitatea și costurile, deschizând noi piețe și aplicații pentru tehnologia eoliană, în special pentru turbinele de scară mică sau cele destinate unor medii specifice.

Pentru a continua dezvoltarea și optimizarea acestei tehnologii esențiale, se fac următoarele recomandări:

  • Materiale: Este necesară continuarea cercetărilor în domeniul compozitelor avansate (de exemplu, rășini termoplastice pentru reciclabilitate, rășini pe bază biologică) și al materialelor hibride pentru a dezvolta pale mai ușoare, mai rezistente și mai durabile, cu o rezistență îmbunătățită la oboseală și coroziune.31 Un accent deosebit ar trebui pus pe materialele pentru mecanismele de pas care pot rezista la sarcini dinamice extreme și la condiții de mediu dure, în special pentru implementările pasive.29

  • Algoritmi de Control (pentru sisteme hibride sau de validare): Chiar și pentru un sistem predominant pasiv, algoritmii de control pot fi cruciali pentru monitorizare, diagnosticare și, eventual, pentru o ajustare fină sau de urgență. Dezvoltarea ulterioară a strategiilor de control predictive și adaptive, care încorporează inteligența artificială și învățarea automată, este crucială pentru a permite ajustări mai precise, proactive și localizate ale palelor.12 Aceasta include explorarea logicii fuzzy avansate și a controlului predictiv prin model pentru performanță optimă și atenuarea sarcinilor.10

  • Proiectare Structurală și Integrare: Se recomandă un accent continuu pe "co-designul controlului" pentru a integra proiectarea aerodinamică, structurală și de control încă de la început, optimizând întregul sistem pentru performanță și durabilitate.34 Cercetările în conceptele de "pale inteligente" cu geometrii adaptive active și pasive (de exemplu, flapsuri flexibile, cuplaj de îndoire-torsiune) sunt esențiale pentru a atenua sarcinile instabile și a îmbunătăți eficiența.23 Abordarea provocărilor mecanice legate de lagăre, actuatoare și integrarea structurală pentru palele mai mari și mai flexibile rămâne o prioritate.10 Pentru conceptul este esențială proiectarea robustă a mecanismului pasiv și a punctelor sale de atașare la pală.

  • Viabilitate Economică: Este imperativ să se găsească un echilibru între câștigurile de performanță ale sistemelor avansate de pas și complexitatea și costurile lor crescute pentru a asigura fezabilitatea economică și adoptarea pe scară largă.10 O soluție pasivă, mai simplă, ar putea oferi un avantaj economic semnificativ.

  • Testare și Validare: Investiția continuă în instrumente avansate de simulare (CFD, FEA, FSI) și validarea experimentală (de exemplu, testarea în tunelul de vânt, testele pe teren) sunt fundamentale pentru a rafina designurile și a dovedi performanța conceptelor noi.10 Pentru o inovație pasivă, validarea comportamentului în condiții de vânt variabile este crucială.

Lucrări citate

  1. Wind Turbine Failures: Causes, Consequences, and Prevention ..., accesată pe iunie 20, 2025, https://alltorcusa.com/wind-turbine-failures-causes-consequences-and-prevention-strategies/

  2. 11 Risks that can lead to blade failures in wind turbines - Eologix-Ping, accesată pe iunie 20, 2025, https://eologix-ping.com/en/blog-post/blade-failures-wind-turbines

  3. Basic Knowledge of Wind Turbines - Elege New Energy Manufacturer, accesată pe iunie 20, 2025, https://energy-elege.com/knowledge-of-wind-turbines/

  4. US20110142634A1 - Overspeed protection system and method - Google Patents, accesată pe iunie 20, 2025, https://patents.google.com/patent/US20110142634A1/en

  5. Pitch control – Knowledge and References - Taylor & Francis, accesată pe iunie 20, 2025, https://taylorandfrancis.com/knowledge/Engineering_and_technology/Electrical_%26_electronic_engineering/Pitch_control/

  6. How a Wind Turbine Works - Text Version | Department of Energy, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.energy.gov/eere/wind/how-wind-turbine-works-text-version

  7. Pitch control and yawing: systems for optimal wind turbine design ..., accesată pe iunie 20, 2025, https://www.keba.com/en/news/industrial-automation/pitch-and-yaw-systems-wind-turbine

  8. Energy Research | Center for Flow Physics and Control, accesată pe iunie 20, 2025, https://cefpac.rpi.edu/research/energy-research

  9. Wind Turbine Controls - Windustry, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.windustry.com/wind-turbine-controls.htm

  10. (PDF) The Design, Analysis, and Optimization of a New Pitch ..., accesată pe iunie 20, 2025, https://www.researchgate.net/publication/385337241_The_Design_Analysis_and_Optimization_of_a_New_Pitch_Mechanism_for_Small_Wind_Turbines

  11. Wind Turbine Pitch Control | Emerson US, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.emerson.com/en-us/automation/control-and-safety-systems/distributed-control-systems-dcs/ovation-distributed-control-system/wind-turbine-controls/wind-turbine-pitch-control

  12. Blade Pitch Control → Term, accesată pe iunie 20, 2025, https://energy.sustainability-directory.com/term/blade-pitch-control/

  13. Pitch Control of Wind Turbine through PID, Fuzzy and adaptive Fuzzy-PID controllers - RIT Digital Institutional Repository, accesată pe iunie 20, 2025, https://repository.rit.edu/cgi/viewcontent.cgi?referer=&httpsredir=1&article=10779&context=theses

  14. Aerodynamics of Wind Turbine Blades | NM Mesa, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.nmmesa.org/wp-content/uploads/2019/10/Aerodynamics-of-Wind-Turbine-Blades.pdf

  15. www.quora.com, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.quora.com/What-is-the-optimal-wind-turbine-angle#:~:text=Modern%20wind%20turbines%20are%20pitch,for%20optimal%20wind%20power%20capture.

  16. A Review on Different Control Techniques used for Pitch Control of Horizontal Axis Wind Turbine - Index Copernicus, accesată pe iunie 20, 2025, https://journals.indexcopernicus.com/search/article?articleId=2181662

  17. A Conservative Control Strategy for Variable-Speed Stall-Regulated Wind Turbines - Publications, accesată pe iunie 20, 2025, https://docs.nrel.gov/docs/fy00osti/24791.pdf

  18. Pitch-Controlled Variable-Speed Wind Turbine Generation - Publications, accesată pe iunie 20, 2025, https://docs.nrel.gov/docs/fy00osti/27143.pdf

  19. Passive Pitch Control Mechanism for Wind Turbine Blades, accesată pe iunie 20, 2025, https://edinburgh-innovations.ed.ac.uk/technology/passive-pitch-control-mechanism-for-wind-turbine-blades

  20. A Simple Mechanical Pitch To Stall Speed Control Mechanism For A Horizontal Axis Wind Turbine (HAWT), accesată pe iunie 20, 2025, https://www.internationaljournalssrg.org/IJME/2020/Volume7-Issue11/IJME-V7I11P103.pdf

  21. Full article: Design of a variable-pitch vertical-axis wind turbine with embedded resilient biasing device inside an aerofoil, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/29963176.2024.2388566

  22. Wind Turbine Components - Windmills Tech, accesată pe iunie 20, 2025, https://windmillstech.com/wind-turbine-components/

  23. Smart Blades - Fraunhofer IWES, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.iwes.fraunhofer.de/en/press-media/archive-2016/smart-blades--new-ideas-for-making-rotor-blades-more-stable-and-0.html

  24. The Study of Structural Dynamic Response of Wind Turbine Blades under Different Inflow Conditions for the Novel Variable-Pitch Wind Turbine - MDPI, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.mdpi.com/1996-1073/17/16/4057

  25. US-5494407-A - Wind Turbine with Savonius-type Rotor - Unified Patents Portal, accesată pe iunie 20, 2025, https://portal.unifiedpatents.com/patents/patent/US-5494407-A

  26. Blade pitching in vertical axis wind turbines: A double multiple stream tube theoretical approach to performance enhancement, accesată pe iunie 20, 2025, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11804593/

  27. Advanced Manufacturing and Materials | Wind Research - NREL, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.nrel.gov/wind/advanced-manufacturing

  28. Mechanical and Structural Integrity of Wind Turbines - Scientific Research Publishing, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.scirp.org/journal/paperinformation?paperid=140374

  29. What bearings are used in wind turbines? | NYZ, accesată pe iunie 20, 2025, https://nyzbearing.com/what-bearings-are-used-in-wind-turbines/

  30. The Mechanical Design, Analysis, and Testing of a Two-Bladed Wind Turbine Hub - Publications, accesată pe iunie 20, 2025, https://docs.nrel.gov/docs/fy02osti/26645.pdf

  31. Materials for Wind Turbine Blades: An Overview - PMC, accesată pe iunie 20, 2025, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5706232/

  32. Computational Analysis of a Wind Turbine Blade for Different Advanced Materials - PMC, accesată pe iunie 20, 2025, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12155847/

  33. Reinforced Connections for Wind Turbine Stability - XRAY, accesată pe iunie 20, 2025, https://xray.greyb.com/wind-turbines/secure-joints-and-increase-strength-of-connections

  34. Control Co-Design of Wind Turbines - OSTI, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.osti.gov/servlets/purl/2361050

  35. US10864989B2 - Adaptative wind turbine - Google Patents, accesată pe iunie 20, 2025, https://patents.google.com/patent/US10864989B2/

  36. Energy optimization through morphing blade design under structural constraints: a case study on the NREL 1.5 MW wind turbine, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.stet-review.org/articles/stet/full_html/2025/01/stet20240448/stet20240448.html

  37. A Review of Wind Turbine Blade Morphing: Power, Vibration, and Noise, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.techscience.com/fdmp/v21n4/60860/html

  38. Drag Reduction for Wind Turbine Blades - XRAY, accesată pe iunie 20, 2025, https://xray.greyb.com/wind-turbines/reduce-drag-in-wind-turbines-blade

  39. A Simplified Morphing Blade for Horizontal Axis Wind Turbines - ResearchGate, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.researchgate.net/publication/275087205_A_Simplified_Morphing_Blade_for_Horizontal_Axis_Wind_Turbines

  40. SMART Wind Turbine Rotor: Design and Field Test, accesată pe iunie 20, 2025, https://www.sandia.gov/app/uploads/sites/273/2021/12/smart_wind_turbine_design.pdf

  41. Wind Patents and Patent Applications (Class 290/55), accesată pe iunie 20, 2025, https://patents.justia.com/patents-by-us-classification/290/55

  42. Variable-geometry turbocharger patented technology retrieval search results - Eureka, accesată pe iunie 20, 2025, https://eureka.patsnap.com/topic-patents-variable-geometry-turbocharger

  43. Effect of blade inclination angle for straight-bladed vertical-axis wind turbines - WES, accesată pe iunie 20, 2025, https://wes.copernicus.org/articles/10/381/2025/wes-10-381-2025.pdf

 

Comments

Popular posts from this blog

Amenajări hidrografice și forestiere pentru prevenirea inundațiilor cauzate de schimbările climatice

Pantofi cu impamantare

Ethiopia - Erta Ale industrial exploitation