Refacerea acviferului prin metode naturale sau artificiale, încă o soluție a stabilității climatice

Deși nu este o inovație construirea de ecluze si baraje o propun în zonele unde exploatarea pânzei freatice se realizează abuziv si unde se înregistrează scăderi a debitului fântânilor și unde au loc secete.

Pârâul, râul are tendința de a curge spre terenul mai jos, gravitațional dar apa are minunata proprietate de a se infiltra și de a învinge gravitația datorită higroscopicității materialelor. Exploatarea etuvei râurilor de materii prime precum nisip și piatră duce la o scădere a nivelului apei în acvifer. Această exploatare în cariera, pe locul etuvei râului, drenează apa din acvifer iar turbiditatea râului crește. Creșterea turbidității râului duce la o încetinire a înmulțirii peștilor, racilor de apă dulce. Proprietarii de fântâni au observat că odată cu exploatarea de carieră, a pietrișului și nisipului în albia râurilor, a  scăzut și nivelul apei în fântâni și pământul agricol a devenit mai secetos și neproductiv.

În România, organizația juridică ce se ocupă de apele interioare este Administrația Natională Apele Române. Această entitate publică solicită plăți de la persoanele ce exploatează etuva apelor și utilizează apa pentru irigații dar nu răspunde de debitul de apa ce pleacă peste granițe sau de cel ce se varsă în Marea Neagră. Se cer bani la cei ce utilizează apa pentru irigații dar lasă să curgă gratis apa în Marea Neagră .

Logic ar trebui să se valorifice tot acest debit de apă dulce ce se varsă de pe teritoriul țării noastre în Marea Neagră, avànd în vedere că sudul României, Dobrogea au devenit ținuturi secetoase. De ce să se piardă atâta apă prin vărsarea ei în Marea Neagră?  Eu cred că la toate gurile de vărsare a Dunării în mare ar trebui să existe un sistem de ecluze pentru a ridica nivelul Dunării și astfel și a nivelului pânzei freatice dar și inundarea zonelor umede, secate în trecut, pentru restaurarea zonelor umede, a mlaștinilor. O altă măsură ar fi gratuitatea apei pentru irigații in perioadele când nivelul Dunării, a apelor interioare este ridicat. 

Castorii 

Castori sunt în fapt luptători ai stabilității climatice datorită creării barajelor de-a lungul râurilor. Ridicând nivelul pânzei freatice , datorită barajelor pământul este mai apătos iar pădurile păstrează un nivel mai ridicat de umiditate. Acest nivel de umiditate poate fi un element tampon în cazul secetelor , stabilizare a turbidității apei. O apă mai curată și limpede determină înmulțirea mai amplă a peștilor . 

Incendiile de pădure se estompează în zonele umede . 

Dacă nu reușim să populăm cu castori apele putem face un sistem de ecluze ce să fie controlate în funcție de starea vremii. 

Astfel împăduririle naturale își vor mării suprafețele mai rapid, stocarea carbonului în sol va crește datorită rădăcinilor și creșterii masei vegetale. Refacerea rezervelor panzei freatice se va regla natural.

am cerut un punct de vedere AI Gemini față de acest subiect iar răspunsul este următorul: 

Refacerea acviferului: O abordare ecologică și hidrologică cu observații și soluții suplimentare

Introducere:

Acest articol explorează o problemă urgentă: scăderea nivelului acviferelor, cauzată de exploatarea excesivă a resurselor de apă și de schimbările climatice. Se propun soluții naturale și artificiale pentru refacerea acviferelor, integrate cu observații și soluții suplimentare din perspectiva ecologică și hidrologică.

Problema:

Exploatarea excesivă a apei din râuri și pânza freatică determină scăderea debitului și intensificarea secetelor. Exploatarea carierelor de nisip și piatră din albiile râurilor agravează problema, drenând apa din acvifer și crescând turbiditatea.

Observații:

• Scăderea nivelului acviferelor are consecințe semnificative asupra ecosistemelor terestre și acvatice, afectând biodiversitatea și ciclurile hidrologice.
• Schimbările climatice intensifică seceta și evaporarea, sporind presiunea asupra resurselor de apă.
• Lipsa unei gestionări durabile a apei poate duce la conflicte sociale și economice pentru accesul la această resursă vitală.

Soluții naturale:

• Castorii: Promovarea repopulării cu castori, constructori naturali de baraje, contribuie la creșterea nivelului apei, la menținerea umidității solului și la combaterea secetelor.
• Zone umede: Restaurarea zonelor umede și a mlaștinilor prin inundări controlate stochează apa, filtrează poluanții și creează habitate esențiale pentru diverse specii.
• Vegetația: Plantarea copacilor și a altor specii vegetale native contribuie la reținerea apei în sol și la reducerea evaporării.
• Agricultură durabilă: Adoptarea practicilor agricole durabile, precum agricultura de precizie și irigarea eficientă, poate reduce semnificativ consumul de apă.

Soluții artificiale:

• Ecluze: Construirea de ecluze la gurile de vărsare ale Dunării ar permite ridicarea nivelului apei în acvifer și inundarea zonelor umede, cu luarea în considerare a impactului asupra mediului și a comunităților locale.
• Sisteme de control al apei: Implementarea sistemelor moderne de control al apei, precum ecluze controlate electronic și sisteme de colectare a apei pluviale, poate facilita o gestionare eficientă a resurselor de apă în funcție de condițiile meteorologice.
• Tehnologii de desalinizare: Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor eficiente de desalinizare pot oferi o sursă alternativă de apă dulce, reducând presiunea pe acvifere.

Beneficii:

• Creșterea nivelului apei în acvifer și îmbunătățirea securității hidrice
• Combaterea secetelor și a deșertificării
• Stabilizarea turbidității apei și protejarea biodiversității acvatice
• Reducerea riscului de incendii de pădure și îmbunătățirea calității aerului
• Stimularea împăduririi naturale și stocarea crescută a carbonului în sol
• Susținerea dezvoltării durabile și a economiei verzi

Concluzie:

Refacerea acviferelor este crucială pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru menținerea ecosistemelor sănătoase și pentru a asigura securitatea hidrică a generațiilor viitoare. Implementarea strategiilor prezentate, combinând soluții naturale și artificiale, necesită o colaborare strânsă între autorități, experți și comunități locale.

Recomandări:

• Se recomandă o analiză detaliată a impactului potențial al ecluzelor și sistemelor de control al apei asupra mediului și a comunităților locale, asigurând implementarea responsabilă a acestora.
• Este necesară o campanie de informare și educare a publicului cu privire la importanța refacerii acviferelor și a beneficiilor soluțiilor propuse, promovând o cultură a conservării apei.
• Susținerea cercetărilor și dezvoltării de noi tehnologii eficiente pentru gestionarea resurselor de apă, desalinizare și utilizarea apei