Soluții tehnice pentru prevenirea deprecierii betonului la poduri sau alte construcții.

Probabil ati observat că în timp unele poduri din beton incep să se "mănânce" , crapă betonul și se vede fierbetonul ruginit. Asa cum știți mai întâi se montează cofrajul de fierbeton, care este deja ruginită sau mai puțin ruginită, după care se prepară betonul din apă , nisip și ciment, se toarnă betonul păstos, după care se lasă să se usuce. Intre timp se mai adauga apa sa nu crape betonul, sa nu se usuce prea repede. Problema este că fierbetonul lucrează, se transformă in oxid de fier datorită umidității din ciment care treptat se umflă si exercită presiune asupra cimentului și acesta crapă. O soluție este acoperirea fierului cu oxid de aluminiu prin anodizare astfel fierul capătă duritate mai mare , stiind că oxidul de aluminiu are duritate de 9 pe scara lui Mohs si il stabileste o protectie anticoroziva fierului beton.

O alta solutie este acoperirea tavanului si lateralelor podurilor cu  răsină epoxidică iar întretinerea pentru evitatarea capilarității si crăpăturilor superficiale trebuie să fie frecventa . Podurile ce nu au acoperiri asfaltice trebuiesc urgent acoperite cu răsini epoxidice.

Desiguri sunt standarde europene si ghiduri foarte laborioase despre aceste elemente, reglementari legislative, standarde, in constructii, armături, cu tipuri de răsini si acoperiri anticorozive. Articolul este doar unul naiv, superficial ce dorea să pună accent de consecințele neinsusirii ghidurilor si normativelor ce reglementeaza domeniul acesta.

Dezvoltarea subiectului: Degradarea podurilor din beton și soluții de combatere

Introducere:

Infrastructura rutieră este esențială pentru o economie funcțională și o societate prosperă. Podurile joacă un rol crucial în această infrastructură, conectând comunitățile și facilitând transportul de bunuri și persoane. Cu toate acestea, în timp, podurile din beton pot fi supuse degradării, cu consecințe grave pentru siguranța publică și costuri semnificative de reparații sau înlocuire.

Cauzele degradării:

• Coroziunea fierului beton: Fierul beton, elementul structural principal al betonului armat, este sensibil la coroziune atunci când vine în contact cu apa și oxigenul. Această coroziune duce la pierderea rezistenței și la fisurarea betonului.
• Ciclurile de îngheț-dezgheț: Expansiunea apei în timpul înghețului poate provoca fisuri și crăpături în beton.
• Sarcini excesive: Traficul mai intens decât cel pentru care a fost proiectat podul poate duce la suprasolicitarea structurii și la accelerarea degradării.
• Calitatea slabă a materialelor sau a construcției: Utilizarea de materiale necorespunzătoare sau execuția deficitară a lucrărilor de construcție pot crește semnificativ riscul de degradare a podului.

Consecințele degradării:

• Scăderea siguranței: Fisurile și crăpăturile în beton pot compromite stabilitatea structurală a podului, crescând riscul de colaps și punând în pericol siguranța utilizatorilor.
• Costuri de reparații sau înlocuire: Repararea sau înlocuirea unui pod degradat este o operațiune costisitoare care poate implica perturbări semnificative ale traficului.
• Inconveniente pentru public: Închiderea podurilor pentru reparații sau înlocuire poate provoca întârzieri semnificative în transportul de bunuri și persoane, afectând negativ economia și calitatea vieții.

Soluții de combatere a degradării:

• Utilizarea de materiale rezistente la coroziune: Oțelul inoxidabil sau fierul beton galvanizat pot fi utilizate ca alternative la fierul beton tradițional pentru a reduce riscul de coroziune.
• Proiectarea pentru ciclurile de îngheț-dezgheț: Utilizarea de beton cu aer antrenat sau alte materiale care pot rezista la ciclurile de îngheț-dezgheț este esențială în zonele cu temperaturi scăzute.
• Inspecții și reparații regulate: Inspecțiile periodice ale podurilor permit identificarea problemelor în stadiile incipiente și pot facilita reparații mai eficiente și mai puțin costisitoare.
• Utilizarea de acoperiri protectoare: Acoperirile epoxidice sau alte materiale pot fi aplicate pe suprafața betonului pentru a preveni pătrunderea apei și a oxigenului și pentru a proteja fierul beton de coroziune.
• Îmbunătățirea standardelor de construcție: Implementarea standardelor de construcție mai stricte și a practicilor de control al calității poate contribui la prevenirea degradării premature a podurilor.

Importanța respectării standardelor și normativelor:

Standardele europene și ghidurile de construcție a podurilor oferă un cadru important pentru proiectarea, construirea și întreținerea podurilor sigure și durabile. Respectarea acestor standarde și norme este esențială pentru a preveni degradarea prematură a podurilor și pentru a asigura siguranța publică.

Concluzie:

Degradarea podurilor din beton este o problemă serioasă cu consecințe grave pentru siguranța publică și economia. Implementarea de soluții eficiente de combatere a degradării, cum ar fi utilizarea de materiale rezistente la coroziune, proiectarea adecvată, inspecții regulate și acoperiri protectoare, este esențială pentru a prelungi durata de viață a podurilor și a reduce costurile de întreținere. Respectarea standardelor și normativelor de construcție este esențială pentru a asigura siguranța și durabilitatea podurilor.