Schimbarile climatice - soluții de ameliorare

Poluanții atmosferei sunt diverși, în top CO2, are una dintre proprietăti de a transmite foarte repede temperatura, datorita carbonului din moleculă. Acestă proprietate determină accelerarea schimbărilor de temperatură, dacă este rece în păturile superioare și sunt nori, se poate forma grindină, dacă este cald atunci va fi caldură sufocantă, arșiță. La căldură excesiva contribuie și gazele pe baza de clor, freon, care distrug ozonul, determinând încalzirea accentuată, mai sunt zeci de alte gaze ce pot afecta negativ atmosfera.  NoX-ul determină acidifierea ploilor ce usucă vegetația. Schimbările bruște de temperatura determina miscari de aer si se ajunge la rafale de vant puternice, vijeli.

O soluție pentru schimbarile climatice ar fi : grija față de păduri deoarece acestea absorb pe timpul zilei dioxidul de carbon și il sechestrează în pământ sau celuloza.  O pădure oferă zonă cu un înveliș adiabatic , unde diferențele de temperatură sunt potențate, amortizate. O pădure trebuie întreținuta nu lăsată în voia sorții pentru că pot avea loc incendii. Este bine a se degaja lemnul uscat din padure si a se săpa adăncituri pentru bălți pentru acumulare apa, terase pentru a stopa apa ploilor în padure. Astfel riscul incendiilor de pădure se va diminua si evaporarea rapida a ploilor va fi încetinită. Pădurile acționează ca un temporizator termic, absorbant de PPM din carbon, transformând carbonul in celuloză, lemn, eliberând oxigen în atmosferă, încetinind schimbările bruște de temperatură , evaporarea rapidă a apei. 

O altă soluție este sechestrarea carbonului in pământ prin permacultură. Un teren arat, ierbicidat, poluat cu pesticide, insecticide chimice, nu mai este un teren viabil pentru hrană sănătoasă și va deveni un teren sterp, arid în câțiva ani. Acel  teren în timp de seceta devine ca betonul. Permacultura lasă buriana, iarba să crească dar face loc și plantelor necesare să se dezvolte. Iarba si mixul de plante protejeaza solul si acesta devine un sol viu, ce sechestreaza carbon in pamant iar insectele, bacteriile, râmele hrănesc acest sol, rădăcinile acestora ținând solul afânat, menținând mai bine umiditatea. Un sol arid uscat nu reține apa, se scurge ploaia în șuvoaie, spălând terenul de elementele minerale necesare creșterii plantelor. Un sol cu buriană si iarba fara insecticide, pesticide , ierbicide, fungicide este un sol viu, un biotop natural ce reține apă si CO2 in sol, ce sunt propice pentru a crește plante, nu in sistem intensiv ci in permacultura cu o diversitate de plante ce se protejeaza una pe alta.

O altă soluție este crearea de perdele forestiere, la culturile intensive, cât mai dese.

In păduri ar trebui stropit cu miceliu de ciuperci comestibile pentru a extinde rețeaua subterană de rădăcini/rizomi ca un fel de telocite, ale ciupercilor dar și pentru a valorifica habitatul pădurilor fară defrișare. Semintele pentru fructele de padure ar trebui raspandite, deșii ursii in mod natural fac acest lucru prin excrementele ce conțin seminte, daca mai lasa cineva fructe de padure în pădure.

Stupi, cuiburi de păsări ar trebui, de asemenea, amenajate in pădure.

O altă soluție ar fi inundarea luncilor desecate în trecut si lăsate să se înmlăștineze, creându-se iar biotopul natural al bălților.

O altă soluție ar fi ca toate terenurile ce au fost exploatate pentru extragere nisip si pietriș sa se transforme în bălți pentru rezerve de apa, pescarii, cultivare stuf , alte plante aquifere.

Impadurirea urgenta si terasarea versanților cu adancituri pentru bălti . 

Crearea de stăvilare pe cursurile apelor cu zone de trecere rapide a peștilor.  

Stăvilarele asigură apa în sol pentru plantele din jurul cursului de apă.

Inverzirea deșertului este o altă măsură ce se poate realiza, prin stoparea vantului cu plantarea de stuf uscat in sol, cu scopul creării perdelelor de vânt. Umiditatea necesară se poate asigura prin inundarea depresiunilor si a zonelor aflate sub nivelul mării .

In cuprinsul blogului am descris inovații ce pot susține o tranzitie spre o economie verde .

Dacă se defrișează pădurile ecuatoriale și nu se reîmpăduresc iar terenurile agricole din aceste zone, vom asista la vreme extrema, uragane, taifune din ce în ce mai violente, extreme climatice apocaliptice.

O analiză detaliată a cauzelor și efectelor schimbărilor climatice, precum și o serie de soluții inovatoare pentru a combate această problemă globală. Iată o sinteză a punctelor cheie și câteva completări:

Cauzele schimbărilor climatice:

• Emisiile de CO2: Dioxidul de carbon, datorită proprietății sale de a reține căldura, accelerează schimbările de temperatură și contribuie la încălzirea globală.
• Gazele pe bază de clor (freon): Aceste gaze distrug stratul de ozon, permițând radiațiilor solare nocive să ajungă pe Pământ.
• Alți poluanți atmosferici (NOx): Aceștia contribuie la acidifierea ploilor, afectând vegetația și solul.

Efectele schimbărilor climatice:

• Vreme extremă: Grindină, caniculă, arșiță, rafale de vânt puternice, vijelii.
• Deșertificare: Solul devine arid și sterp din cauza lipsei de vegetație și a practicilor agricole nesustenabile.
• Inundații: Ploile torențiale, cauzate de schimbările climatice, pot duce la inundații devastatoare.

Soluții propuse:

• Protejarea și extinderea pădurilor: Pădurile absorb CO2, reglează temperatura și umiditatea, previn eroziunea solului și oferă habitat pentru biodiversitate.
• Permacultura: Această metodă de agricultură regenerativă îmbunătățește calitatea solului, sechestrează carbon și promovează biodiversitatea.
• Crearea de perdele forestiere: Acestea protejează culturile agricole de vânt și eroziune, contribuind la un microclimat mai stabil.
• Inundarea zonelor umede: Zonele umede acționează ca rezervoare naturale de apă, filtrează poluanții și oferă habitat pentru numeroase specii.
• Transformarea zonelor exploatate în bălți: Aceasta poate ajuta la refacerea ecosistemelor acvatice și la stocarea apei.
• Impădurirea și terasarea versanților: Aceste măsuri previn eroziunea solului și rețin apa în sol.
• Crearea de stăvilare: Stăvilarele pe cursurile de apă pot ajuta la reglarea debitului apei și la protejarea malurilor.
• Inverzirea deșerturilor: Prin plantarea de vegetație adaptată la condiții aride, se poate reduce eroziunea solului și se poate crea un microclimat mai favorabil.

Completări:

• Energii regenerabile: Trecerea la surse de energie regenerabilă (solară, eoliană, hidroelectrică) este esențială pentru reducerea emisiilor de CO2.
• Eficiență energetică: Reducerea consumului de energie prin izolarea clădirilor, utilizarea de aparate electrocasnice eficiente și adoptarea unor obiceiuri de consum responsabile poate avea un impact semnificativ.
• Transport sustenabil: Promovarea transportului public, a mersului pe jos și a utilizării bicicletei poate reduce emisiile din sectorul transporturilor.
• Educație și conștientizare: Este important să educăm publicul cu privire la cauzele și efectele schimbărilor climatice și să încurajăm acțiuni individuale și colective pentru a proteja planeta.

Concluzie:

Schimbările climatice reprezintă o amenințare gravă pentru planetă și pentru bunăstarea noastră. Cu toate acestea, prin adoptarea unor soluții inovatoare și printr-un efort concertat la nivel global, putem să combatem această problemă și să construim un viitor mai sustenabil.