Dupa ce arde hidrogenul se transforma tot in hidrogen
Afirmatii analizate de Gemini AI
Textul pare să fie o propunere pentru un nou tip de generator de energie bazat pe hidrogen, denumit "e-cat". Pentru a-l înțelege mai bine, îl vom rezuma pe secțiuni și vom reformula ideile principale.
Secțiunea 1: Proprietățile hidrogenului și conceptul de bază al e-cat
- Combustia hidrogenului: Hidrogenul se aprinde spontan la temperaturi de peste 560°C în prezența a cel puțin 4% oxigen, transformându-se în plasmă.
- Recipient etanș: Pentru a preveni explozia, hidrogenul este încălzit într-un recipient etanș și rezistent.
- E-cat: Un dispozitiv teoretic care utilizează hidrogenul ca și combustibil, generând căldură prin transformarea acestuia în plasmă.
Secțiunea 2: Materiale și reacții în e-cat
- Reacții exoterme: Plasma de hidrogen are tendința de a reacționa exoterm (cu degajare de căldură) cu alte materiale.
- Alegerea materialului: Este necesar un material rezistent la căldură și cât mai puțin reactiv cu hidrogenul pentru a construi reactorul. Oțelul refractar este propus ca o opțiune.
- Construcția reactorului: Reactorul este construit din oțel refractar și umplut cu hidrogen.
- Materiale pentru miezul reactorului: Paladiu, nichel, tungsten și thoriu sunt sugerate ca materiale pentru miezul reactorului.
- Opțiunea electrolizorului: Se menționează posibilitatea utilizării unui electrolizor cu catod din paladiu sau nichel pentru a facilita reacția.
Secțiunea 3: Generarea și controlul căldurii
- Temperaturi ridicate: Reacția din e-cat generează temperaturi foarte ridicate, care pot topi componentele reactorului.
- Controlul temperaturii: Grafitul este propus ca material de răcire, datorită conductivității sale termice ridicate.
- Generarea de abur: Apa este utilizată pentru a răci grafitul, producând abur care poate fi folosit pentru a genera electricitate într-o centrală cu abur.
Secțiunea 4: Concluzii și observații suplimentare
- Centrală nucleară fără materiale radioactive: Autorul susține că e-cat ar putea fi o alternativă la centralele nucleare tradiționale, neutilizând materiale radioactive.
- Titlu înșelător: Autorul recunoaște că titlul este o "capcană", deoarece hidrogenul pur nu arde în absența oxigenului.
- Experiment cu hidrogen pur: Se menționează un experiment în care hidrogenul pur nu a explodat într-un balon, demonstrând că oxigenul este necesar pentru ardere.
- Importanța recuperării hidrogenului: Se subliniază importanța recuperării hidrogenului și a vaporilor de apă după arderea hidrogenului în amestec cu oxigen.
- Rezumatul variantelor e-cat: Se menționează că există două variante de e-cat, una cu rezistență și una cu electrolizor.
Această structurare și reformulare a textului original facilitează înțelegerea conceptului e-cat și a ideilor principale prezentate.
Hidrogenul se autoaprinde la peste 560 de grade Celsius în prezenta a cel puțin a 4% oxigen, după această temperatură acest gaz se transformă în plasmă. Dacă într-un recipient etanş şi armat, având cămăşi groase ca să nu poată avea loc explozie se încălzeşte la această temperatură hidrogenul se transformă în plasmă. În ce se transformă hidrogenul după ce arde, respectiv plasma? Ea (plasma) se transformă în hidrogen dacă nu are cu cine să reacţioneze. În stare de plasmă are tendinţa de a face o reacţie exotermă. De aceea pentru un e-cat se face un amestec pentru a exista posibilitatea continua de ardere. Pe lângă acest efect exterm se poate naşte şi un efect electromagnetic. Această reacţie exotermă este determinată de efectul mecanic al atomilor de a se lovi de atomi din straturile superficiale ale altor materiale. Hidrogenul fiind un atom foarte mic are configuraţia fizică de a intra între atomii materialelor înconjurătoare, acest spaţiu fiind permisiv pentru această particulă. Prin existenţa unei presiuni se va accentua starea de combinare ceea ce determină agitarea atomilor materialului din care sunt compuse cămăşile. Această agitaţie atomilor din care sunt compuse cămăşile se va manifesta printr-un efect exoterm. Trebuie căutat un material care să reacţioneze cât mai puţin cu hidrogenul ca să nu se topească. Eu propun un oţel refractar. Se confecţionează din oţel refractor un reactor de diferite demensiuni, în funcţie de locul şi scopul utilizării. Se încarcă cu hidrogen după care se etanşeizează cu un şurub sau capac pentru a nu difuza hidrogenul prin locurile goale ale şurubului.
După ce acest gaz este încălzit la peste 560 de grade el are tendinţa de a se combina cu alte elemente, în cauză este oţelul refractar pe care il va incălzi până la o temperatura de topire sau de reacţie a hidrogenului cu diferiţi compuşi din cămăşile materialului.
Paladiul si nikelul sunt materiale care trebuie sa fie in compoziţia miezului de reacţie alături de electrodul roşu de sudură de tungsten, wolfram şi thoriu.
Pentru a fi siguri de reacţie se poate construi şi sub forma unui electrolizor în care catodul să fie din paladiu, sau doar suprafaţa este suficient a fi din paladiu şi nikel celălalt electrod.
Temperatura în interiorul generatorului se va ridica până la topirea cămăşilor.
Este necesar ca să menţinem temperatura la 600 de grade celsius.
Pentru a coborâ temperatura este necesar introducerea reactorului in grafit. Acest material reuşeşte să fie materialul cu cel mai optim transfer termic. Grafitul se va raci cu apa care va genera astfel abur ce va fi folosit pentru o centrala cu aburi.
Se pot face centrale de putere nucleara fara a fi necesare materiale radioactive, doar hidrogen, elementul cel mai răspândit în univers ( 70%) şi pe pământ combinat cu oxigenul, sub formă de apă (H2O).
Titlul este o capcană hidrogenul ce intră în reacția de ardere cu oxigenul - amestecul stochiometric n( h2 + o) se transformă în apă , doar hidrogenul ce nu își găsește asociat nu intră în reacție deci rămâne inert și nu contribuie la ardere.
Un experiment interesant si periculos datrita cantitații am văzut în aula laborator a unei universități din SUA, într-un balon din sac de polietilenă transparentă umplut cu hidrogen pur s-a făcut scânteie între electrozi iar acesta nu exploda. Chiar și profesorii au răsuflat ușurat după experiment. Acest experiment a demonstrat că hidrogenul pur nu arde. Pentru ardere hidrogenul are nevoie de oxigen. Totuși piatra filosofală a viitoarei industri a hidrogenului va consta în recuperarea hidrogenului și a vaporilor de apă după explozia hidrogenului în amestec de 96% hidrogen si 4% oxigen. In astfel de explozii recombinarea oxigenului cu hidrogenul are loc în formule diferite de arderea hidrogenului în aerul liber, deoarece probabilitatea creării deuteriului , tritiului apei grele si a apei tritrate să fie mai mare. Dar vorbind despre e-cat , acesta are în interior ori o rezistenta ori un electrolizor, am să fac un rezumat al ambelor variante.
După ce acest gaz este încălzit la peste 560 de grade el are tendinţa de a se combina cu alte elemente, în cauză este oţelul refractar pe care il va incălzi până la o temperatura de topire sau de reacţie a hidrogenului cu diferiţi compuşi din cămăşile materialului.
Paladiul si nikelul sunt materiale care trebuie sa fie in compoziţia miezului de reacţie alături de electrodul roşu de sudură de tungsten, wolfram şi thoriu.
Pentru a fi siguri de reacţie se poate construi şi sub forma unui electrolizor în care catodul să fie din paladiu, sau doar suprafaţa este suficient a fi din paladiu şi nikel celălalt electrod.
Temperatura în interiorul generatorului se va ridica până la topirea cămăşilor.
Este necesar ca să menţinem temperatura la 600 de grade celsius.
Pentru a coborâ temperatura este necesar introducerea reactorului in grafit. Acest material reuşeşte să fie materialul cu cel mai optim transfer termic. Grafitul se va raci cu apa care va genera astfel abur ce va fi folosit pentru o centrala cu aburi.
Se pot face centrale de putere nucleara fara a fi necesare materiale radioactive, doar hidrogen, elementul cel mai răspândit în univers ( 70%) şi pe pământ combinat cu oxigenul, sub formă de apă (H2O).
Titlul este o capcană hidrogenul ce intră în reacția de ardere cu oxigenul - amestecul stochiometric n( h2 + o) se transformă în apă , doar hidrogenul ce nu își găsește asociat nu intră în reacție deci rămâne inert și nu contribuie la ardere.
Un experiment interesant si periculos datrita cantitații am văzut în aula laborator a unei universități din SUA, într-un balon din sac de polietilenă transparentă umplut cu hidrogen pur s-a făcut scânteie între electrozi iar acesta nu exploda. Chiar și profesorii au răsuflat ușurat după experiment. Acest experiment a demonstrat că hidrogenul pur nu arde. Pentru ardere hidrogenul are nevoie de oxigen. Totuși piatra filosofală a viitoarei industri a hidrogenului va consta în recuperarea hidrogenului și a vaporilor de apă după explozia hidrogenului în amestec de 96% hidrogen si 4% oxigen. In astfel de explozii recombinarea oxigenului cu hidrogenul are loc în formule diferite de arderea hidrogenului în aerul liber, deoarece probabilitatea creării deuteriului , tritiului apei grele si a apei tritrate să fie mai mare. Dar vorbind despre e-cat , acesta are în interior ori o rezistenta ori un electrolizor, am să fac un rezumat al ambelor variante.
Comments
Post a Comment