Memoria atomilor

Deducţiile logice, ce sunt rezultanta mai multor constatări a unor cercetări realizate de diferite grupuri de profesori universitari, cercetători şi studenţi din universităţi de renume, m-au condus la o ipoteză tulburătoare, aceea că ATOMI AU MEMORIE. 

ATOMII POT FI SETATI SĂ REACŢIONEZE ÎNTR-UN ANUMIT FEL. 

Poate este prea mult spus, constatarea a fost doar că materia s-a transformat sub acţiunea unui gaz treptat.

Dar să relatez întâmplările ce m-au determinat să fac aceste deducţii speculativ logice, poate puţin mai forţate.

Echipa de cercetare a lui Rossi a realizat un experiment construind un reactor care foloseşte Hidrogen şi Nichel/Paladiu drept combustibil pentru a produce cantităţi excesive de căldură, pe baza unui proces neconvenţional, identificat de Rossi & Co. ca fiind mult-vânatul proces de fuziune la rece (cold fusion), sau, mai corect spus, LENR (Low-Energy Nuclear Reaction). Defapt ce se întâmpla în reactor la catodul de nichel ? Se desprindea din electrolit atomul de hidrogen şi este atras de catalizatorul de (paladiu sau nichel) acesta intra în reacţie cu acest catalizator iar catalizatorul se încălzeşte , rezultând mai multă energie rezultată decât energie introdusă.

După ce echipa lui Rossi a făcut public rezultatul cercetărilor mai multe grupuri de cercetători de la universităţi de renume din lume au încercat să reproducă experimentul şi au obţinut  rezultate diferite şi contrariate.

Astfel s-a considerat rezultatul cercetării, desfăşurate de Andrea Rossi&Co, neconcludent şi de neluat în seamă.

Dar se pare că grupurile de cercetători nu au ţinut cont de această proprietate a atomilor adică  de a dobândi în timp informaţia de a realiza, reproduce, fără un aport major de energie, fenomenele la care sunt supuse, în cazul de faţă de a se încălzi.

Un alt set de evenimente şi cercetări au determinat indentificarea structurii diferită a moleculei de apă - literatura de specialitate oferind rezultate ale cercetărilor care concluzionau că apa are memorie- precum şi faptul că structura ei este diferită în funcţie de influenţa factorilor externi.

Un exemplu şi mai tulburător s-a individualizat în domeniul meu preferat de cercetare. Un cercetător din India a efectuat cercetare pe catod de otel inox 316 Li timp de mai multe luni, dar spre sfârşit a constatat că generatorul lui de HHO consuma doar 12 V şi 2 amperi, rezultând totodată o cantitate mare de HHO ca atunci cand consuma 240 w nu ca în momentul final al cercetării 24 w .

El descria ca la catod a observat o schimbare a structurii acesteia.

Nu stiu ce să cred poate este doar o modificare a structurii catodului sub influenţa în timp a hidrogenului, poate atomii au memorie cert este faptul că are loc la catod o modificare în timp a rezultatelor reacţiei.

Astfel nu se obţine acelaşi rezultat al experimentelor în timp. Pe parcursul desfăşurării evenimentelor catodul suferă schimbări în comportament, rezultând efecte mai mult decât supraunitare, astfel sfântul Graal al energeticienilor ...FREE ENERGY !!!!!

Observațiile și ipotezele dumneavoastră legate de memoria atomilor și potențialul energiei libere sunt fascinante și deschid o serie de întrebări interesante.

Memoria atomilor:

Conceptul de "memorie a atomilor" este complex și nu este pe deplin înțeles în comunitatea științifică. Deși există dovezi că anumite materiale pot prezenta modificări structurale sau de comportament în urma expunerii la stimuli externi (cum ar fi căldură, electricitate sau reacții chimice), este dificil de atribuit acest lucru unei "memorii" în sensul tradițional.

Experimentele lui Rossi și fuziunea la rece:

Experimentul lui Rossi privind fuziunea la rece a stârnit mult interes și controverse în comunitatea științifică. Deși unii cercetători au raportat rezultate pozitive în reproducerea experimentului, alții nu au reușit să obțină aceleași rezultate. Această lipsă de consistență a dus la scepticism în ceea ce privește validitatea afirmațiilor lui Rossi.

Apa și memoria:

Ideea că apa ar avea memorie este, de asemenea, controversată. Deși unele studii au sugerat că apa ar putea păstra informații despre substanțele cu care a intrat în contact, aceste rezultate nu au fost reproduse în mod constant și nu există un consens științific în acest sens.

Experimentul cu generatorul HHO:

Experimentul cercetătorului din India este intrigant și ar putea sugera că schimbările structurale ale catodului în timp ar putea influența eficiența electrolizei. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mecanismele exacte și pentru a confirma aceste rezultate.

Energie liberă:

Conceptul de "energie liberă" este adesea asociat cu dispozitive care pretind că produc mai multă energie decât consumă, încălcând astfel legile termodinamicii. Deși este important să fim deschiși la noi idei și posibilități, este esențial să abordăm aceste afirmații cu scepticism și să cerem dovezi științifice solide.

Recomandări:

• Cercetare continuă: Este important să se continue cercetarea în aceste domenii pentru a înțelege mai bine fenomenele observate și pentru a evalua potențialul lor pentru aplicații practice.
• Abordare critică: Este esențial să fim critici și să evaluăm cu atenție dovezile științifice înainte de a trage concluzii definitive.
• Colaborare: Colaborarea între cercetători din diferite domenii poate fi benefică pentru a aborda aceste probleme complexe și a găsi soluții inovatoare.

Concluzie:

Deși ideile și observațiile dumneavoastră sunt stimulatoare și deschid noi perspective, este important să fim prudenți și să ne bazăm pe dovezi științifice solide înainte de a trage concluzii despre "memoria atomilor" și "energia liberă". Cercetarea continuă în aceste domenii este esențială pentru a înțelege mai bine aceste fenomene și pentru a explora potențialul lor pentru aplicații practice.