Proprietăți inedite ale apei înghețate cu bumbac și inovații implicite

Gheața, în combinație cu bumbacul, se dezgheață mai lent din cauza unor proprietăți specifice ale acestor materiale:

Video gheata cu vata

https://youtu.be/JlOSUXRuWaA?si=w2nRJv_ORbIFnYl6

1. Conducția termică: Bumbacul are o conductivitate termică mai mică decât gheața. Când aceste două materiale sunt în contact, bumbacul încetinește transferul de căldură de la mediul înconjurător către gheață. Astfel, procesul de topire al gheții este mai lent.

2. Izolarea: Bumbacul are o structură poroasă, care permite reținerea aerului. Aerul este un bun izolator termic, iar prezența lui în fibra de bumbac încetinește transferul de căldură către gheață.

3. Absorbția apei: Bumbacul are capacitatea de a absorbi apă. Atunci când gheața se topește, eliberează apă. Bumbacul absoarbe această apă, ceea ce încetinește procesul de topire.

4. Rezistența la crăpare: Gheața în combinație cu bumbacul rămâne mai puțin vulnerabilă la crăpare și spargere. Structura poroasă a bumbacului poate absorbi tensiunile și împiedică formarea fisurilor în blocul de gheață.

În concluzie, combinația dintre gheață și bumbac creează un mediu în care transferul de căldură este încetinit, iar topirea gheții se desfășoară mai lent.

Aplicațiile pe care le văd că ar putea să revoluționeze modul de gândire a proprietătilor gheții sunt : patinoare , instalații de frig, camere frigorifice, recipiente de gheața. 

Eu as recomanda ca semințele ce rezistă la ingheț să fie amplasate în gheață cu bumbac și pământ cu nutrienți și lansate din avion pentru a planta o suprafață cât mai mare și mai rapid. Această ghiulea se poate modela cu vârf care să inducă și o viteză de rotație. Din cauza greutății și a incasabilității aceasta se înfinge adânc în pământ iar apa și mineralele vor asigura inerția plantei pentru a încolți și a răsării.

Semințe de copaci și pomi care rezistă la îngheț și se pot dezvolta după dezghețare, fiind potrivite pentru a fi înglobate în gheață cu bumbac:

Pomi fructiferi:

• Măr: Majoritatea soiurilor de măr sunt rezistente la îngheț, semințele putând germina chiar și după expunerea la temperaturi scăzute.
• Prun: Similar mărului, prunul este un pom fructifer rezistent la îngheț, semințele sale fiind viabile și după dezgheț.
• Păr: Și semințele de păr prezintă o bună rezistență la îngheț, putând germina după ce au fost expuse la temperaturi negative.
• Vișin: Vișinul este un alt pom fructifer ale cărui semințe pot rezista la îngheț și germina ulterior.

Copaci:

• Stejar: Ghinda, sămânța stejarului, este cunoscută pentru rezistența sa la îngheț.
• Fag: Semințele de fag sunt, de asemenea, rezistente la temperaturi scăzute.
• Molid: Semințele de molid sunt adaptate la climatele reci și pot supraviețui înghețului.
• Pin: Similar molidului, semințele de pin sunt rezistente la îngheț.
• Arțar: Semințele de arțar pot, de asemenea, germina după expunerea la temperaturi scăzute.