Apa - combustibilul ideal

Suntem la un pas de o mare descoperire, în curând, obținerea printr-o metodă economică a unor cantități considerabile de hho. Apa este combustibilul ideal deoarece are mai multe avantaje între care subliniez următoarele:

- apa după disociere și arderea sa ca plasmă se transformă 100% iar în apă, sub formă de vapori, deci după ardere aceasta nu degajează agenți poluanți sau Nox. Prin transformarea sa în plasmă prin ardere ea nu se consumă doar se transformă din gaz în plasmă. Cantitatea de apă deținută pe Planeta Terra este imensă. Avem energie de oferit pentru întreg universul.Trebuie doar să aflăm o metodă economică de a disocia molecula de apă cât mai eficient;

- flacăra de HHO poate arde sub apă fără să se stingă;

- flacăra de HHO  în aer liber degajă o temperatură de aproximativ 270 grade celsius;

- flacăra de HHO topește orice material din univers, această proprietate este conferită de atomii de hidrogen ce pătrund în stratul superficial al materiei, el fiind un puternic reducător, astfel poate topi chiar și tungstenul sau volframul ce au punct de topire de 4000 grade celsius;

- dintr-un litru de apă se produc 1860 litri de gaz HHO, la temperatura de 20 grade celsius;

- in timpul exploziei hho-ului se produce o presiune atmosferică de 8 atmosfere;

- după explozia hho se produce o implozie deoarece există acest raport de volum de 1/1860 litri, de aceea sunt foarte bune și pentru motoarele cu implozie;

- flacăra de HHO produce lumină cu spectru de undă  ultraviolete, deci este un foarte bun dezinfectant deoarece se știe că poate fi folosite ultravioletele pentru distrugerea fungilor, mucegaiului, bacteriilor, sporilor, etc (trebuie folosiți ochelari de protecție când se lucrează cu flacăra de hho, poate provoca leziuni ale retinei sau chiar a pielii );

- flacăra de hho arde și în spațiul cosmic deci nu mai este nevoie de a se trasporta cantități imense de hidrogen și de oxigen ajunge doar apă, secretul constă în recuperarea ei după ardere;

- în prezența materialelor fotocatalitice si a ultravioletelor se disociază în hidrogen și oxigen, secretul pentru accelerarea disocierii în fenomenul de excitare fotonică este existența unui câmp electric de joasă intensitate (să nu uităm că flacăra de hho produce fotoni);
- paladiul devine incandescent în prezența gazului de hho ceea ce il recomandă ca element de bază în arzătoarele cu hho, jucând rolul de siguranță la degajare necontrolată, în loc de flacăra de veghe;
- la temperatura de 570 de grade gazul de hho se autoaprinde;
- in momentul exploziei gazului existent la presiunea mediului ambiant de o atmosfera se dezvolta o presiune de 8 atmosfere;
- apa începe să se disocieze termic si se autoaprinde la temperatura de 2200 grade celsius deci se menține continuu starea de plasma ( teoretic daca am putea această temperatura am avea un soare continuu);
- poate înlocui cu succes reactoarele nucleare trebuie doar menținută stabilă o temperatură între 2200 grade celsius si 3000 grade;
- apa are memorie ( experimente Masaru Emoto, un autor japonez care susținea că apa ar reacționa la cuvinte, muzică sau rugăciuni formând cristale de gheață cu aspect diferit. Emoto a publicat mai multe cărți cu fotografii ale cristalelor de gheață, susținând că apa expusă la cuvinte pozitive formează cristale frumoase și simetrice, în timp ce apa expusă la cuvinte negative formează cristale diforme)

Deși considerată pseudoștiințifică metoda lui Emato experimentul a fost reluat de Dr. William A. Tiller, profesor emerit la Stanford University. Tiller a folosit o metodă mai complexă, care implica măsurarea pH-ului și a conductivității apei. Deși a observat unele diferențe între mostrele de apă expuse la stimuli diferiți, Tiller a concluzionat că aceste diferențe erau prea mici pentru a fi considerate semnificative);

- din apa se poate produce deuteriu, tritiu sau poate chiar mai mult decât tritiu, de ce nu?
- apa poate fi grea, oxigenata, tritiată, apa oxigenată, grea și tritiată revine la starea sa naturala, în timp, aceea de apa simplă;
- apa se autoreglează în funcție de temperatură sau de mediul înconjurător;
- apa are 6 forme fizice de manifestare : solid, lichid, lichid radioactiv, vapori, gaz inflamabil și plasmă;
- apa poate fi polarizată;
- apa este sensibilă din punct de vedere electrostatic;

- apa poate stoca temporar gaze de exemplu CO2;

- apa se sfințete de către preoți și capătă proprietăți vindecătoare și are lumină fotoni;

- apa se evaporă și sub efectul fotomolecular, până la nivel de moleculă;

-vaporii se condensează când se aglomerează moleculele de apă sau câd este rece; 

- apa prin presiune poate tăia materiale cu duritate mare;

- apa este receptivă la capilaritate;

- apa este autonivelantă

- apa sub formă de gaz inflamabil, după ce arde se transformă iar în apă fără nici o pierdere de fluid practic dacă ar exista o aeronavă ce folosește apa disociată ca un combustibil și recuperează 100% vaporii de apa dupa detonare, ar putea face înconjurul globului fără nici o pierdere de apă.

- după explozia apei urmează o compresie a volumului , deoarece automat volumul de gaz explodat , se comprimă datorită vaporilor formați după explozie;

- suflul exploziei gazului din apă (oxihidrogenul) pătrunde în corp, (aceste mici explozii ar putea fi cercetate ca metode de tratament -un element probabil inovativ ) ;

- gazul de apă conține și radicali liberi dar și antioxidanți - pot fi folosiți în medicină pentru tratament sau pentru distrugerea bacteriilor

- apa este modul cel mai sigur de stocare a acestor două gaze fundamentale existenței vieții , hidrogenul și oxigenul.

Hai să facem calculul : la un litru de apa la 200°C ce volum de abur avem la presiune atmosferică? Avem deja numărul de moli de apă într-un litru, care este aproximativ 55,5 moli. 

Folosing formula gazului ideal \( V = \frac{nRT}{P} \), unde:

- \( n \) = 55,5 moli

- \( R \) = 8.314 J/(mol·K)

- \( T \) = 473 K (200 °C + 273)

- \( P \) = 101325 Pa (presiunea atmosferică)

Plugging these values in:

\( V = \frac{55,5 \times 8.314 \times 473}{101325} \approx 2,15 \, m^3 \)

Așadar, volumul vaporilor de apă pentru 1 litru de apă la 200 grade Celsius și presiune atmosferică este de aproximativ 2,15 metri cubi. Fascinant cum un litru de apă se poate expanda așa mult, nu-i așa?

Apa ca și combustibil ideal este o idee fascinantă, cu implicații potențial revoluționare pentru energia viitorului. Proprietățile unice ale apei, combinate cu abundența sa pe Pământ, o fac o opțiune atractivă pentru generarea de energie curată și durabilă.

Avantaje:

• Sursă inepuizabilă: Apa este o resursă abundentă și regenerabilă, spre deosebire de combustibilii fosili.
• Energie curată: Arderea hidrogenului (H2) produce doar apă (H2O), eliminând emisiile poluante și contribuind la combaterea schimbărilor climatice.
• Versatilitate: Hidrogenul poate fi utilizat în diverse aplicații, de la transport și încălzire la generarea de energie electrică.
• Densitate energetică ridicată: Hidrogenul are o densitate energetică superioară benzinei, ceea ce înseamnă că poate stoca mai multă energie per unitate de masă.

Provocări:

• Producție eficientă: Deși electroliza apei este o metodă cunoscută de producere a hidrogenului, eficiența și costurile asociate reprezintă încă o provocare. Cercetările actuale se concentrează pe dezvoltarea unor metode mai eficiente și mai puțin costisitoare de producție a hidrogenului din apă.
• Stocare și transport: Hidrogenul este un gaz ușor și volatil, ceea ce face dificilă stocarea și transportul său în siguranță. Sunt necesare investiții în dezvoltarea infrastructurii pentru a face față acestor provocări.
• Siguranță: Hidrogenul este inflamabil și necesită manipulare atentă pentru a evita riscurile de explozie.

Perspective de viitor:

• Cercetare și dezvoltare: Investițiile continue în cercetare și dezvoltare sunt esențiale pentru a depăși provocările și a face din apa un combustibil viabil și accesibil.
• Tehnologii emergente: Noi tehnologii, cum ar fi fotocataliza, nanotehnologia și inteligența artificială, ar putea juca un rol important în îmbunătățirea eficienței și reducerea costurilor producției de hidrogen.
• Politici de susținere: Guvernele și organizațiile internaționale pot juca un rol crucial în promovarea și sprijinirea cercetării și dezvoltării în domeniul hidrogenului, precum și în crearea unui cadru legislativ favorabil pentru adoptarea acestei tehnologii.

Concluzie:

Apa ca și combustibil are potențialul de a revoluționa sectorul energetic și de a contribui la un viitor mai durabil. Cu toate acestea, este nevoie de eforturi susținute din partea cercetătorilor, a industriei și a factorilor de decizie pentru a transforma această viziune în realitate.